Inovatia in turism

javier-allegue-barros-C7B-ExXpOIE-unsplash

Recent, am avut aceasta revelatie destul de trista: cum ca in industria turistica din Romania nu se prea inoveaza. Incercand sa-mi dovedesc contrariul, am demarat cercetarile.

Ce inseamna sa inovezi?
Conform DEX ONLINE, INOVATIE inseamna „Schimbare, introducere a ceva nou intr-un sistem, intr-o practică, intr-o activitate, intr-o operatie tehnica etc” Prin urmare, daca ati fost tentati sa credeti ca inovatia se limiteaza la tehnologie, nu e chiar asa, inovatia inseamna mult mai mult decat avans tehnologic.

Celebrul Michael Porter spune ca „Innovation is considered a major source of competitive advantage and economic growth”.

As zice ca vorbim de inovare in cazul companiilor sau persoanelor care lanseaza/dezvolta un produs sau un serviciu care are un impact major asupra industriei, ajuta o companie sa-si rezolve o problema, sa se diferentieze de competitie sau sa raspunda unei nevoi a publicului sau tinta.

Din punctul meu de vedere, cuvantul cheie aici este „diferentiere”. Inovam ca sa fim diferiti, ca sa ne detasam de concurenta si sa nu-i mai simtim o vreme respiratia in ceafa. Asa cum sustineam si in articolul “Diferentierea sau cat de castigator este sa fii altfel“, diferentierea se face pe unul sau pe mai multi dintre cei 7P. Pornind de aici, in cazul cator dintre cei 7P putem vorbi de inovatie?

Importante pentru mine: produs, distributie, resursa umana, procese/proceduri, experienta livrata consumatorului. Mai putin relevanta pentru discutia de astazi: promovarea. Total irelevant: pretul.

Cine poate genera inovarea?
O minte deschisa la inovare, care eventual sa isi bazeze strategia de business pe acest proces. Altfel spus, inoveaza:

* Companiile mari, cu bugete (consistente?) alocate pentru R&D si, foarte important, cu un bun management al procesului de inovare (evaluarea si incubarea ideilor). Adeseori preocuparea de a implementa tot ce e nou si de a copia concurenta ne consuma tot timpul si tot bugetul, asa ca inovarii nu-i mai ramane nimic…
* Start-up-urile. Costurile mari de intrare in zona de inovatie tehnologica limiteaza accesul companiilor noi in acest sector, prin urmare mult mai accesibile ar fi celelalte zone: de produs, de resursa umana, de proceduri. Totusi, start-up-urile inoveaza puternic si nu rare sunt cazurile cand la o perioada de timp dupa lansare sunt ofertate si achizitionate de catre gigantii de la punctul 1

Inovarea costa?
Da. Costurile sunt mari daca vorbim de tehnologie, prin urmare varianta cea mai la indemana este aceea de a achizitiona solutii software „la cheie” de la companiile specializate si nu de a aloca procente uriase din buget inovarii. Exceptie fac probabil jucatorii din comertul online, care utilizeaza solutii hibrid (module dezvoltate intern pe platforme consacrate)
Nu. Costurile sunt reduse sau chiar zero daca actionam in afara sferei tehnologice, cu conditia sa fim preocupati de asta.

Constatari vizavi de procesul de inovare in turism la nivel global:
1. Constatari generale:
– Batalia cea mai mare se da la nivel de inovatie tehnologica: interfete superprietenoase de booking/plata online, module de comparare a tarifelor, aplicatii pentru telefoanele mobile de rezervare a cazarii „on the move”, soft-uri prin care hotelurile liciteaza pentru cazarea ta, dezvoltarea de module de social travel planning etc.

Apropos de acest subiect, vedeti in continuare:
– ce au premiat anul trecut Statele Unite ca si idei inovatoare de start-up
ce s-a mai dezvoltat pe piata din UK
ce a premiat EIBTM-ul pe componenta de MICE in 2011

– O alta batalie mare se da in sectorul B2C, pentru a captura direct si ireversibil end-user-ul: tehnologiile dezvoltate faciliteaza contactul direct cu consumatorul final, intermediarii (agentiile de turism offline in speta) sunt treptat exclusi din acest dialog. Exemple: rezervarea camerei de hotel  preferate, pe modelul rezervarii locului preferat in avion, instrumentul de channel management 

– In cea mai mare parte, in travel se preiau tehnologii inovative din exterior si se adapteaza domeniului (aplicatii pe mobil, de ex)

– Exista segmentul de produse/servicii noi a carei lasare/dezvoltare a fost facilitata de catre aparitia unor produse cu adevarat revolutionare, cum este canalul de distributie online

– Cei mai interesati de inovatie tehnologica pareau a fi furnizorii directi de servicii: hoteluri/unitati de cazare, linii aeriene – dar se pare ca agentiile de turism online recupereaza gap-ul. Aici sunt sigura ca pot fi completata de Vasilica Margalina, Marius Negre si Petrus Lungu

2. Exemple de inovare in alte domenii decat cel tehnologic
– Cel mai notoriu exemplu de inovare pe produs este conceptul „all inclusive”, cu toate up-grade-urile survenite de-a lungul ultimilor 60 de ani de cand a fost lansat prima data pe piata. Un exemplu de produs imbunatatit poate fi conceptul de „boutique hotel”

– Cel mai de impact exemplu de inovare pe distributie este crearea canalului de distributie/vanzare online. Un altul ar fi conceptul de „home based agent” intalnit in UK si US, pe care l-am mai amintit

– Programele de marketing affiliates as zice ca sunt tot o inovatie, insa inca nu m-am hotarat daca tin de distributie sau de promovare. Semnul intrebarii pentru voi.

– Zborurile low-cost

Turismul romanesc inoveaza? Sau doar copiaza/implementeaza modele de succes din exterior, de la concurenta etc?

E clar, avem si noi premiantii nostri la nivel de tehnologie, cu cele mai notorii exemple de agentii de turism online: Paravion, Vola, Esky, care dezvolta continuu solutii proprii pe platforme consacrate (multumesc Marius si Madalin 🙂 ) Dar ce se-ntampla cu produsele, cu procesele, cu standardul de personal, cu relationarea cu clientul?

Remarcam, cu ocazia Galei premiilor de excelenta in turism, ca nu exista o categorie in cadrul careia sa se premieze „inovatia in turismul romanesc” si parea o superficialitate a organizatorilor. Poate e mai mult de-atat, sa fie o superficialitate a industriei?

Intrebarea ramane deschisa.

Pe de alta parte, cu ajutorul lui Petrus Lungu, am descoperit ca la nivel de tehnologie exista ceva initiativa:
1. MDRT si-a anuntat intentia inca din vara trecuta de a organiza conferinta Romania.Travel 2.0, conferinta dedicata constientizarii importantei mediului online printre reprezentantii industriei de turism din Romania
2. la Cluj, spre finalul anului 2012, va fi evenimentul „Travel Tech 2012 Romania” pentru conectarea celor interesati cu noile tehnologii aplicabile in turism

In final, un gand si o propunere:
Gandul: Poate ca marile companii nu inoveaza pentru ca: nu o considera o variata de a-si eficientiza business-ul/nu o iau in calcul ca si stategie de business sau pentru ca resursele sunt limitate sau pentru ca sunt prea multe de copiat pentru a aloca resurse inovarii etc. Poate ca start-up-urile, mai preocupate se pare de asta (la nivel global, nu local), nu au inca o voce suficient de puternica pentru a fi auzite, remarcate, sustinute.

Propunerea mea este sa continuam sa incurajam avansul tehnologic, dar sa incepem sa stimulam si inovatia extra-tehnologica , chiar daca potentialul este incomparabil mai mic. Cum? Sa-i dedicam un eveniment, o bursa a proiectelor inovatoare in turism, unde sa-i punem la masa pe cei care vor inovatie dar nu stiu cum sa o faca si pe cei care au proiecte dar nu au resurse.

Credit foto: unsplash.com

Tags: Andrada CrangusEskyindustria turismuluiinovareinovatia in turisminovatiemarketing afiliatMDRTParavionRomania.Travel 2.0Travel Tech 2012 RomaniaturismVola

10 Comentarii

    1. Articolul Dvs. ia putin din turism, promovare, tehnologii si le amesteca. Daca vorbim de turismul romanesc banuiesc ca te referi la serviciile oferite de industria romaneasca de resort clientilor autohtoni si externi si aici e valabil ceea ce am scris mai sus. Pentru cealalta discutie Referitoare la acest cumul de tehnologii de rezervare, promovare, gestiune si reclama lucrurile stau si mai simplu. Exista un trend in Romania de a incerca sa descoperim ceva, sa crwam ceva si este foarte pozitiv pentru ca ne tine spiritul treaz, insa eu cred ca nu este pragmatic si este ne-eficient financiar.. In turism este momentul sa tragem cate beneficii putem din noile tehnologii aduse de piata consacrata de platformele de rezervare create si testate deja de milioanele de turisti. Sau mai simplu spus exista atat de multe tehnologii, platforme, software si solutii ne-experimentate de industria noastra de turism, incat este un pic cam dificil sa vii cu ceva nou. Suna a efort financiar inutil, sa nu profiti din plin de ceea ce ofera piata in turism la ora actuala ca tehnologii si sa incerci sa inovezi ceva pe o piata supra saturata de solutii pentru orice.

  1. Turismul in Romania trebuie sa concretizeze. Inovatia o fac cei care au o experienta si-si permit acest lux. A inova este o stiinta, nu o aptitudine. Ai nevoie de o adevarata industrie stabila, de flux, de statistici, de specialisti, de infrastructura si mai nimic din acestea nu exista, sau exista in o masura neglijabila. Romania trebuie sa se afirme ca entitate turistica mai intai. Nu poti inova in o industrie plina de lacune, neajunsuri, neprofesionalism, indiferenta. Ar fi ideal daca s-ar aplica corect ce au inventat altii inaintea noastra, este pragmatic si este fiabil si rezultatul este cel mai aproape de turist sau client. Se tot discuta teorii si solutii si nu se ataca problema. Serviciile rezonabile la preturi rezonabile, atrag turistii. Nu avem infrastructura turistica si infrastructura de orice fel sa putem inova, dar avem puterea de a crea o industrie atractiva prin multa munca si multa sinceritate fata de client. Stiu ca este frustrant sa vezi cum atii se diversifica si cresc dar marea noastra lacuna este ca țintim prea sus fara sa ne ocupam cum trebuie si serios de un progres solid si sustenibil. Nu putem vorbi de inovatie cand avem carente si lipsuri de baza majore. Romania a fost si se pare ca ramane tara reformelor fara fond 🙂

    1. Ai dreptate, dpdv tehnologic cel mai eficient este sa implementam ce au dezvoltat deja altii pe pietele mature. Pe de alta parte, dezvoltarea Bitdefender arata faptul ca si Romania se misca pe piata tehnologica, ca sa nu mai vorbim de exportul de soft-isti pe care il facem…Insa, asa cum spun si in articol, inovarea nu se limiteaza la tehnologie, putem sa inovam in alte domenii care nu se refera la distributia produsului si la promovare. Eu ma plang de faptul ca nu facem decat sa copiem (si chiar cu imensa intarziere)ceea ce altii fac de multa vreme. De ex, turismul pentru familii cu copii: e mai simplu sa implementam un all inclusive in Romania decat sa cream un produs potrivit cu resursele noastre. Ori vorbind de canale de distributie: e mai simplu sa ne mutam toti business-ul in online in loc sa gasim canale alternative, care spot fi mai potrivite cu target-ul pe care il avem.
      Banuiesc ca vii din domeniul hotelier si de aici sustinerea incrancenata a noilor tehnologii (pe buna dreptate). Insa cand vorbim depre produs/serviciu, despre proceduri, despre relatia cu clientul ne intoarcem la resursa umana, care nu mai e in sfera tehnologica. Dupa ce turistul isi rezerva camera cu ajutorul tehnologiei, ajunge fata in fata cu furnizorul si totul devine o relatie interumana, in functie de care turistul decide sa revina sau nu…

  2. Sunt de acord cu Andrada. Dupa cum spune propia definitie a inovtiei, nu este vorba doar despre tehnologie. Se poate inova mult si in gestionarea resurselor umane, in modul in care se produce un serviciu unui client si cum este el prezentat clientului. Si eu cred ca si Andrada ca a copia nu este neaparat o idee buna. Din ce vad si aud, din pacate in Romania tindem sa idealizam prea mult ce fac altii. Dar sunt de acord si cu Claudiu, cand spune ca in Romania trebuie sa ne ocupam serios de un progres solid si sustenabil. si intr-adevar cand este vorba de solutii tehnologice este bine sa vezi ce fac altii ca sa iti dai seama daca este rentabil sau nu si mai ales sa te uiti atat la avantaje cat si la greselile facute de cei ce le-au implantat deja. Pe de alta parte sa fii primul care face o inovatie este un avantaj. Si sunt doar cateva lucruri dintr-o companie ce nu pot fi copiate de concurenta: capitalul intelectual, sistemul de informatie si relatia cu clientii. Si cred ca acestea sunt aspecte cheie care necesita inovatie. Depinde de fiecare companie, de contextul ei si de resursele pe care le are. Nu toate inovatiele costa bani in schimb costa multa dedicatie, timp si seriozitate.

  3. Sa nu amestecam oalele.
    1. Nu comparati mere cu ananas. Nu comparati piata software in general cu cazul specific al tehnologiilor in turism. In romania in general se dezvolta foarte mult soft si cazuri de succes sunt foarte multe, domenii diferite, solutii diferite si piete diferite. Nu puteti compara piata antivirus cu piata turistica in materie de soft. Exportul de materie cenusie tine de antipatia statului roman fata de muncitorii onesti si inconstienta administratiei financiare locale de a tine aici si de impozita onest libera initiativa. Asta este o alta discutie.
    Nu puteti aplica generalizat acest succes al dezvoltatorilor romani de a oferi produse software cu posibilul succes in a crea ceva paralel in turism. Este complet ne-sustenibil, si este imposibil financiar. Este imposibil sa inlocuiesti cel mai mare agregator si motor de rezervare hoteliera la nivel mondial cu o solitie romaneasca. Cine il cunoaste, cine il va accesa, cat de fiabil va fi, nimeni nu stie, cert e ca in aceasta industrie nu.ti permiti astfel de “gaselnite”
    3. Inovatia este o stiinta, am mai spus.o si o repet. Si in plus inovatia este luxul celor cu foarte multi bani, a celor care.si permit trial&error. Noi nici nu putem numi ca avem o industrie a turismului in Romania cu cifrele de vizitatori si cu lipsa de infrastructura si servicii locale.Cred ca termenul de industrie a turismului in Romania este un termen complet rupt de realitatea turismului mondial. De aici cred ca se poate stinge flacara oricarui avant. Eu cred ca tre sa ne spalam mai bine toaletele prin hoteluri sa punem farfurii neciobite pe masa si sa servim mancare proaspata turistului la un pret atractiv, de inventii se pot ocupa cei din Tokyo sau Stockholm.
    4. Solutiile implementate cu succes sunt solutii de succes. Nationalismul asta surd naste ceea ce vedem azi in Romania, un monstru. Eu zic ca atat timp cat solutiile implementate si verificate de altii pot da roade si pot aduce bani sunt de bun augur. Solutiile testate pe sudoarea altora sunt cele mai de cautat. Nu cred ca e cazul sa sarim foarte mult, si asta nu tine de nationalism sau mandria de nu copia sau a slavi pe altul, tine de pragmatism in afaceri si simtul realitatii sau al rentabilitatii.. Nu vad ce inovatii ar putea naste monstrul autohton numit turism la o scurta si sumara comparatie cu turismul din Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru si Croatia, Cehia, Slovacia, etc.. Cateva exemple de tari ex-comuniste, plecate de la aproximativ aceeasi stafeta, aproximativ la acelasi moment si au ajuns in puncte diferite. O solutie copiata de la altu’ poate da roade mai bine la tine prin ajustari si perfectionari. Nu mai fiti mandri, ca nu aveti timp si bani, uitati.va in jurul vostru, calatoriti si aplicati aici tot ce vi se pare pozitiv, oriunde vedeti, este cel mai mare succes si inovatie care o puteti aduce local. Este si sloganul unei mari destinatii turistice. Malaysia truly Asia! Tara care nu are nimic, dar imbina 5 culturi. Un adevar spus simplu si pe shleau, fara fasoane academice si care a prins masiv. Romania ar putea urma exemplul ei pt ca nu avem nimic specific dar imbinam cu succes mai multe culturi. Stiu o sa.mi sariti cu totii in sus, sarmalele( sunt turcesti), micii, la fel, ciroba vine din rusa si cuvantul si produsul, mamaligutza, cand portughezii si spaniolii au introdus malaiul din America Latina , in zona asta nici nu visau asha bunatate, si mamaliga se vinde la Torino la colt de strada, ce altceva mai avem noi romanesc……pur. Langoshi, este in ungureste si cuvantul si produsul, gulas, este tot unguresc, tochitura am mancat mai buna la sarbia decat la noi, Tuica balcanica prin definitie, carnatii pe filiera germana. Visinata in portugalia se vinde la colt de strada spre rusinea noastra de mari romani ce suntem si este produs national de mare mandrie si valoare, in Portugal ii spune Gingina ( citit jinjinia ) Uitati.va atent la specificul local si apoi hai sa incepem sa reinventam roata. Asta ar fi cea mai mare inovatie in materie de turism in Romania, suntem noi si suntem din toti cate putin, cu succes, un adevar care ar trebui recunoscut si promovat si va prinde de minune.
    5. Daca te uiti la datele de identificare din postare, sunt ghid turistic in Timisoara, am terminat istorie si am calatorit independent in peste 30 de tari pe 3 continente, nu vreau sa sune a lauda ci vreau sa sune ca am vazut multe inovatii si foarte mult in turism. Este enorm ce putem inavata de la altii mai aproape decat sa ne scancim sa mai nastem altceva numai de dragul artisticului.

    1. Claudiu, iti multumesc ca iti exprimi opiniile vizavi de subiectul asta, pe unele le impartasesc, pe altele nu, unele sunt deviate de la subiect – dar sunt in mare parte pertinente. Discutia se poate lungi la nesfarsit pentru ca turismul romanesc este un subiect mult prea amplu, asa chinuit cum il vezi tu. Este simplu de vorbit, insa cei care au merite intra-devar sunt cei care si actioneaza dincolo de vorbe, cei care ies din line si educa piata, cei care depasesc metehnele vechi, cei care ies din tara si studiaza pe bani grei si apoi revin, cei care impartasesc si aplica ceea ce vad ca functioneaza in alte parti, cei care fac pionierat pe banii si pe timpul lor. Inovatia este motorul multor industrii, atat local cat si global si raman la convingerea mea ca poate genera diferentiere chiar si intr-o industrie atat de imatura si de fragila cum e turismul

      1. Andrada, ma bucur ca ai citit ce am scris, din schimburi de pareri se nasc idei si solutii. Sa se inoveze, cine nu ar fi fericit sa vada idei venite de aici, mai ales daca poti beneficia de ele. Lipseste baza in turismul autohton, nu inovatia. La final cand tragi linia, cifrele si statisticile vorbesc cel mai bine in cazul turismului romanesc, pentru ca ele nu mint niciodata si tine de realism si sinceritate fata de noi. Nu avem turisti si ceva nu este in regula, sau???

  4. Pingback: Andrada Crangus |

Leave a Reply