Putem avea turism sustenabil in Romania cu atata risipa?

Clar NU putem avea un turism sustenabil cu atata risipa nici in Romania si nici in alta tara. Iar mesajul a fost clar la Conferinta LEFTOVERS ce a avut loc ieri in Bucuresti.

LEFTOVERS a fost prima conferinta pe tema risipei alimentare organizata in România dupa adoptarea legii privind diminuarea risipei alimentare.

Evenimentul a fost organizat de Asociatia pentru Responsabilitate Socială ”PLAN B” si Accor Hotels România, in parteneriat cu Federatia Industriei Hoteliere din România si Carrefour si a fost primul din seria DEBATES@ACCOR, conferinte dedicate subiectelor de sustenabilitate, protectia mediului si responsabilitate sociala.

Am participat cu mare curiozitate la eveniment si astazi vin cu cateva concluzii trase de acolo.

In primul rand da, este nevoie ca fiecare dintre noi sa fie mai atent la ceea ce consuma. Resursele pe care la avem astazi nu sunt interminabile si, daca nu avem grija la consum (pentru ca Romania este o societate de consum), in curand nu vom mai avea nici resurse.

Conferinta a fost dedicata in special celor care lucreaza in industria turismului, mai ales hotelurilor si restaurantelor. M-a surprins insa faptul ca in sala nu am gasit nicio agentie de turism prezenta (fiecare participant a primit lista tuturor participantilor la eveniment asa ca am avut si eu acces la aceasta lista) ceea ce pe mine personal ma ingrijoreaza: oare agentiile de turism nu vand serviciile hotelurilor si/sau restaurantelor hotelurilor astfel incat sa fie interesate de acest aspect?

Trec totusi de acest subiect si sper ca la viitoarele editii ale DEBATES @ACCOR sa ma intalnesc si cu agentii de turism in sala.

Nu de alta, insa turistii cer sejururi “all inclusive” si cred eu ca e nevoie ca si agentiile de turism sa stie ce e cu sustenabilitatea asta si ce ar putea face pentru a-i pune in tema si pe turisti.

Dar sa revin la tematica conferintei 🙂

România a devenit a treia tara din Uniunea Europeana (dupa Franta si Italia) cu o legislatie specifica privind combaterea risipei alimentare. Asta este vestea buna! Vestea mai putin buna este ca va dura pana cand legea aceasta se va aplica in mod obisnuit in Romania.

In urmatoarele 6 luni se va lucra la normele metodologice de aplicare a legii insa procesul efectiv va dura mult mai mult pentru ca este vorba despre constientizarea populatiei in primul rand si abia apoi de aplicarea legii la scara larga.

Nu stiu daca stiai insa in acest moment in Romania se arunca zilnic 6000 tone de alimente. Suntem pe locul al noualea in topul celor mai risipitoare tari din Uniunea Europeana cu un procent de 2,55%. Confirm noii legi, agentii comerciali sunt obligati sa doneze alimentele care se apropie de termenul de expirare caminelor de batrani, ortfelinatelor sau fundatiilor, in caz contrar fiind amendati.

Ce este Risipa Alimentara?

Definitie = risipa alimentara reprezinta orice aliment si/sau parti necomestibile ale produselor alimentare care sunt eliminate din lantul de aprovizionare  cu alimente, care trebuie recuperate sau eliminate.

Risipa alimentara se produse de-a lungul intregului lant agroalimentar: incepand cu productia primara, procesarea, distributia, transportul, comercializarea si pana la consumatorul final.

Cu ocazia conferintei de ieri am aflat ca in India, de exemplu, pana la 40% din productia de alimente nu ajunge nici macar pana la comercializare. Ea se strica fie la procesare, fie pe drum sau pe perioada cat sta in depozite. Este trist insa se intampla.

Cu toate acestea, studiile (realizate de FUSIONS in UE si publicate in 2016) spun ca cea mai mare risipa de alimente este facuta de populatie la nivel individual. Mai exact:

  • 53% este facuta de consumatorii finali
  • 19% e facuta in sectorul de procesare
  • 12%  are loc in cadrul alimentatiei publice(industria ospitalitatii)
  • 11% are loc in sectorul agricol
  • 5% e facuta in procesul de distributie si comercializare

Cifrele de mai sus au fost furnizate de Elena Dinu – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Concluzia mea este ca pana la a ajunge sa aplicam o lege doar pentru ca “e lege”, ar trebui sa ne educam pe noi insine sa fim mai atenti la ce consumam, cum si cat.

Din procentele de mai sus observam ca industria ospitalitatii (hoteluri, restaurante) nu este cea care are cel mai mult de “reparat” (aceasta avand un pricent de numai 12% in studiul de mai sus), ci consumatorul final are cel mai mult de lucru in ceea ce inseamna diminuarea risipei alimentare.

Diminuarea risipei alimentare = posibilitate de dezvolatre locala

O alta idee pe care am retinut-o din cadrul conferintei a fost faptul ca legea actuala incearca sa repare situatia prezenta. Totodata, diminuarea risipei alimentare poate fi privita si ca o posibilitate de dezvoltare locala.

Despre acest lucru a vorbit ataat  Florin Alexe , initiatorul legii privind risipa alimentara cat si Anca Pavel Nedea – Presedinte ANT.

In acest sens s-a pus in discutie prioritizarea in Romania a 7 forme de turism ce au ca numitor comun dezvoltarea sustenabila a destinatiilor implicand activ comunitatile locale.

Aceste forme de turism sunt:

  • turismul rural
  • ecoturismul si turismul de aventura
  • turismul cultural
  • turismul de sanatate
  • turismul de litoral
  • city break
  • turismul de afaceri

Si daca tot a venit vorba de dezvoltare sustenabila vreau sa amintesc ca avem in acest moment in Romania mai multe Asociatii si Fundatii care se ocupa de acest lucru insa bine ar fi sa avem mai multe initiative de acest gen.

O initiativa demna de laudat si pe care o cunosc personal este cea a Fundatiei Mihai Eminescu Trust. Chiar acum o luna pe vremea asta ma aflam in mijlocul Transilvaniei, in satul Malancrav la un eveniment numit “Dezvoltare comunitara prin multiculturalitate”, eveniment care a pus in lumina activitatea Fundatiei in satul Malancrav: s-au ocupat de educarea locuitorilor satului, de reinvierea unor meserii vechi, le-au dezvoltat acestora un minim de spirit antreprenorial si astazi locuitorii satului traiesc si isi castiga existenta in urma acestor lucruri pe care le-au dobandit. Despre asta am vorbit in interviul din cadrul Turism Market Insider cu doamna Caroline Fernolend, Vicepresedinte al Fundatiei Mihai Eminescu Trust.

Intorcandu-ma la tema in discutie din cadrul conferintei LEFTOVERS, s-a scos in evidenta faptul ca este nevoie ca si turistii care ajung in anumite zone sa participe cumva la dezvoltarea zonei. Cum pot face asta?

In primul rand turistilor ar trebui sa le pese de cum traiesc cei din zonele vizitate. De exemplu turistii care vor experiente autentice vor fi primii care inteleg acest lucru. In al doilea rand turistii ar trebui sa fie integrati cumva in viata locuitorilor acelei zone. Acest lucru se face astazi prin programe turistice care promoveaza foarte mult ideea de sustenabilitate locala si a destinatiei. Nu stiu daca atunci cand ai fost chiar tu plecat in vacanta pe undeva ai cumparat de exemplu cateva produse locale: daca ma gandesc la Romania ma gandesc de exemplu ca eu am cumparat mereu tot felul de gemuri/sucuri/produse alimentare realizate in acea locatie. Aceasta este o forma de sustinere a producatorilor locali, nu? Si deci o forma de a sustine turismul din aceasta zona.

Concluzia zilei pentru mine a fost ca totul incepe cu EDUCATIA. Haideti sa ne educam noi pe noi mai intai, sa fim constienti de ce, cum si cat avem NEVOIE si vom vedea ca macar noi la nivel personal putem fi mai cumpatati.

Ca daca aplicam doar legea “pentru ca e lege” si nu intelegem adevaratul sau rol este degeaba si in curand cu sau fara lege ajungem sa nu mai avem ce consuma. In acest sens inchei articolul de astazi cu videoclipul de mai jos.

Tags : Carmina Nitescucompanii de turismRomaniaspecialisti in turism
Carmina Nitescu

The author Carmina Nitescu

Ofer servicii de marketing și comunicare pentru companiile de turism, sunt trainer și organizator de evenimente tematice.

Tel: 004 0745 310 811 | Email: carmina@turismmarket.com

1 Comment

  1. te intrebi de ce nu era prezenta nici o agentie de turism? ! eu abia acum am dat de articolul tau si deci mai mult ca sigur personalul ce s-a ocupat de protocolul acestui eveniment nu a luat in calcul si publicitatea evenimentului ; ce-i asa greu sa trimiti la n adrese de email invitatia respectiva?

Leave a Response