De ce calatorim?(partea 2)

Daca nu ai citit partea 1 a articolului, o gasesti aici.

Motive si pretexte pentru a calatori se gasesc fara probleme! Bugetul e limitat, insa, o viata si macar o vacanta pe an are omul! Orice ai spune, Parisul ramane tot Paris, Insulele Grecesti sunt de vis vara, partiile din Bulgaria sau Austria sunt perfecte pentru schi iarna, macar o data in viata trebuie sa vedem Piramidele, iar All Inclusive-ul turcesc este un rasfat pe care unii dintre noi il asteapta un an intreg.

Exista in aceasta perioada de criza, tendinta de a renunta la produsele si serviciile de lux. E firesc sa fie asa atunci cand banii sunt mai putini si mai nesiguri. Insa nu e greseala mai mare decat a considera calatoriile ca un produs de lux la care ne permitem sa renuntam imediat.

Ganditi-va mai bine si incercati sa fiti pe cat de obiectivi puteti: Calatoriile sunt o nevoie umana de baza. Mai ales ca istoria a dovedit ca suntem o specie migratoare iar societatea moderna ne obisnuieste si chiar ne obliga sa luam o pauza, sa ne relaxam si sa nei limpezim mintile undeva departe de problemele si stilul nostru de viata de zi cu zi.

Am avut oportunitatea sa citesc un articol scris de Jonah Lehrer despre comportamentul uman, modalitatea noastra de a lua deciziile si mai ales despre ‘beneficiile cognitive ale calatoriilor’. Citind studiile, argumentele si concluziile sale, am fost fascinat si mi-am propus sa impartasesc cu voi cele intelese si prezentate apoi mai departe de Jonah. In speranta ca aceste idei si revelatii va vor fi si voua la fel de utile cat mi-au fost mie, va propun sa ne explicam impreuna acea dorinta colectiva de a calatori – nevoia fiecaruia dintre noi la un moment dat, de a pune distanta intre locul in care suntem si locul in care traim zi de zi.

Prima veste buna pe care am desprins-o din concluziile lui Jonah Lehrer este aceea ca placerea nu este singurul scop al calatoriilor. De fapt, mai multe publicatii stiintifice sugereaza ca plecatul de acasa – si chiar nu este importanta destinatia ci calatoria in sine – este un obicei esential pentru o gandire eficienta. Si nu este neaparat vorba despre vacante in toata puterea cuvantului, despre relaxare sau savuratul unui cocktail pe o plaja exotica. Este vorba despre actul in sine de a pastra cateva zeci de kilometri intre locul in care alegi sa iti petreci noaptea si… locul pe care il numesti… “acasa”.

Daca e sa luam in considerare cel mai evident aspect al calatoriilor, acesta este miscarea. Multumita tehnologiilor moderne, acum putem sa strabatem distante imense cu o viteza considerata inumana cu un secol inainte. La pas normal, intr-o ora poti sa strabati cam 5 km – adica cam de doua sute de ori mai putin decat viteza normala a unui Boeing 737. Viteza avioanelor de azi ne permite sa ne schimbam locatia fizica cu o usurinta fantastica. Ganditi-va numai cat de fascinanta este realitatea noastra cotidiana: azi putem depasi soarele si ajunge dintr-un climat in altul in doar cateva ore!

Sa revenim insa la stiinta: motivul pentru care calatoriile sunt atat de utile din punct de vedere mental implica o ciudatenie a constientului, prin care problemele care par a fi “aproape” (iar apropierea poate fi fizica, temporala sau doar emotionala) sunt contemplate intr-o maniera concreta. In consecinta, atunci cand ne gandim la lucruri care ne sunt “aproape”, gandurile noastre sunt constranse in propria paradigma, legate adesea de un set limitat de asocieri. Chiar daca acest obicei nu neaparat constient al mintii umane poate fi folositor – intrucat ne ajuta sa ne concentram pe ceea ce avem la indemana – ne limiteaza totusi imaginatia.

Ce legatura au toate acestea cu calatoriile? Nimic mai simplu: atunci cand evadam din locul in care ne petrecem majoritatea timpului, mintea incepe sa devina brusc constienta de toate ideile, gandurile si emotiile pe care le-am suprimat anterior. Incepem sa ne gandim la posibilitati si solutii noi, incepem sa gandim ‘out of the box’, fiindca suntem plecati practic ‘out of our box at home’.
Mai departe, acest gen relaxat de (auto)cunoastere vine cu avantaje practice, in special daca incercam sa rezolvam probleme dificile.

Spre exemplu, la un experiment condus de psihologul Lile Jia la Universitatea din Indiana, studentii au fost impartiti in doua grupuri si li s-a cerut sa enumere cat mai multe modalitati de transport. Unuia dintre grupuri i s-a spus ca tema a fost data de niste studenti care plecasera sa studieze in Grecia, in timp ce celuilalt grup i s-a spus ca tema a fost realizata de un grup de studenti de la universitatea din Indiana. La prima vedere, e greu de crezut ca o asemenea specificatie ar putea produce diferente relevante in raspunsurile subiectilor. De ce ar conta unde a fost propusa tema?
Cu toate acestea, Jia a constatat o diferenta semnificativa intre cele doua grupuri: studentii carora li s-a spus despre tema importata din Grecia s-au gandit la mai multe mijloace de transport. Ei nu au scris in lista lor doar masini, autobuze, trenuri si avioane. Iesiti din paradigma locala, au listat cai, magarusi, navete spatiale, biciclete sau scutere. Pentru ca sursa problemei era departe, subiectii au simtit mai putine constrangeri decat cele ale optiunilor locale de transport; ei nu s-au gandit doar cum sa ajunga dintr-un loc in altul in Indiana, ci oriunde in lume si chiar in spatiu.

Intr-un alt studiu, Jia a descoperit ca oamenii erau mult mai buni la rezolvarea puzzle-urilor si problemelor logice atunci cand li se spunea ca acestea veneau tocmai din California si nu de la capatul holului. Acestia considerau mult mai multe alternative, ceea ce crestea probabilitatea de rezolvare a jocurilor. Ca o concluzie, exista ceva eliberator din punct de vedere intelectual, in ceea ce priveste distanta si deci calatoriile la distanta.

Imi veti atrage poate atentia ca majoritatea problemelor noastre sunt locale – oamenii din Bucuresti sunt ingrijorati de problemele din Bucuresti, nu de cele din Marea Mediterana. ‘Nu ne pasa de Fasia Gaza sau Irak’ dupa cum spune si Puya in versurile sale. Ascultam stiri despre Revolutiile Arabe, insa ne dor sterile despre cresterea pretului gigacaloriei in orasul nostru.

Aceasta realitate implica, practic, doua solutii alternative:
1) fie gasirea unei cai inteligente de a ne pacali sa credem ca dilema noastra apropiata este de fapt mai departe
2) fie sa plecam undeva, departe, si sa ne gandim acolo la problemele de acasa.
Date fiind limitele auto-iluzionarii, calatoriile par a fi cea mai practica posibilitate.   

cristi@klevertravel.ro

Facebook Twitter 


3 Responses to “De ce calatorim?(partea 2)”

Leave a Reply

Boost your Travel Business Sibiu
Banner Boost! Sibiu

Afla noutatile
Archives