Nu mai e pentru nimeni un secret ca traim intr-o societate de consum care ne antreneaza intr-un consum teribil, isteric, compulsiv, gestionat de cultul vitezei. Foarte multi dintre noi isi fac alegerile influentati de vecini, televizor, prietenii din retele sociale, partenerii de business si de alte categorii de influentatori cu care vin in contact. Prea putini dintre noi au prea putin timp pentru propriile alegeri, fie ca este vorba sa alegem ce gradinita ar fi potrivita pentru copilul nostru, unde ne petrecem week-end-ul sau ce mai citim cand mai gasim timp si de citit.
Privesc in jur si vad acelasi comportament pe piata de turism: colectionam citybreak-uri ca si cand am colectiona pantofi, daca nasii si-au luat o vacanta scumpa in Turcia ne luam si noi una cel putin la fel de scumpa, daca muncim 10 ore pe zi ne premiem cu vacante exotice din care rareori ne intoarcem mai relaxati decat am plecat pentru ca uitam sa ne deconectam telefonul si laptopul, mergem in circuite turistice in care ghidul ne alearga ca la maraton si oricum suntem mereu in intarziere…
Mai totul devine consum de masa, pentru ca masa face rulaj si toata lumea are de castigat de pe urma ei. Pentru produsele de masa informatiile sunt disponibile peste tot, nu e nevoie sa sapam dupa ele, sa investim timp sau rabdare….
Cati dintre noi au timp sa se informeze sau, mai mult, sa se documenteze si sa aleaga responsabil? Cati dintre noi savureaza intreg procesul care angajeaza o vacanta, de la research pana la revenirea acasa? Cati dintre noi au intelepciunea de a se raporta la vacanta ca la o experienta si nu ca la un pelerinaj in paradis?
In contextul asta, in care cei mai multi dintre noi cumpara ceea ce ofera piata bulk, pe tava, iar agentiile de turism sunt procupate in marea lor majoritate sa vanda cu un leu mai ieftin decat vecinul sau sa investeasca in ultimele tehnologii, intrebarea este: Cine face educatie turistica?? De unde invatam sa devenim turisti intelepti, responsabili, educati?
Sa vedem intai Ce este educatia turistica?
Internetul zice ca prin educatie turistica se intelege capacitatea turistului de a identifica cele mai potrivite oferte turistice, filtrate pe baza unor criterii de calitate, nu doar de pret. Din punct de vedere al ofertantilor, educatia turistica se reflecta in calitatea serviciilor oferite dar si in comunicarea cu turistul.
Personal, vad educatia turistica pe mai multe layere:
– La un nivel basic, ea se refera la informatiile comunicate turistului pentru ca acesta sa isi poata desfasura vacanta in conditii safe (documente de calatorie, relatia cu furnizorii de servicii etc), indiferent ca alege sa calatoreasca printr-o agentie de turism sau de capul lui
– La nivel mediu, avem de-a face cu furnizarea de informatii pentru categoriile de produse sau destinatiile deja existente pe piata, cu notorietate mare (ex: Turcia, pachetele all inclusive)
– La nivel superior vorbim despre produse si destinatii noi, de trenduri, de setarea de trenduri. Tot aici as include si furnizarea de informatii relevante pentru anumite segmente de public (nise), desi recunosc ca am ezitat daca sa o includ aici sau la punctul anterior
Din punctul meu de vedere cel mai relevant nivel este ultimul si despre el imi propun sa vorbesc astazi.
Cine face educatie turistica?
Nu intentionez o ierarhizare crescatoare sau descrescatoare, expun doar categoriile de “educatori” care mi se par cele mai relevante:
Agentia de turism generalista /agentul de turism
Este cea care in opinia mea are un rol destul de neinsemnat in educarea pietei la nivel superior, mai ales daca vorbim de o agentie revanzatoare. In cazul in care agentia are blog propriu , sa zicem ca rata de educare a pietei mai creste putin, pentru ca exista cel putin un angajat priceput la scris, care sta si alimenteaza blogul cu tot felul de povesti frumoase (si utile, de altfel) despre destinatii turistice. In cazul in care este agentie touroperatoare si isi propune sa deschida destinatii noi rata creste si mai mult, cu mentiunea ca o agentie touroperatoare va investi oricum tot in destinatiile de masa.
Ar fi interesant de stiut cati dintre agentii de turism pot spune ca isi educa turistii? Sau cate dintre agentiile de turism isi educa oamenii pentru a educa turistii? Si cand vorbesc de educare nu ma refer la informare, acea poezie pe care o servim turistului inainte sau dupa ce ii inmanam voucherul…
Agentia de turism nisata pe un anumit produs turistic/destinatie turistica/segment de public
Cand vorbim de nise déjà masa de consumatori se restrange, banii ies mai greu, efortul e mai mare. Si aici vorbim si de efortul de informare/educare poate chiar de rafinare a turistilor, care de regula nu sunt multi dar sunt pretentiosi si adesea extrem de informati :). Mi-ar placea sa am multe exemple de agentii nisate in Romania, insa piata dovedeste ca nu este inca suficient de matura pentru a permite dezvoltarea de nise. Personal, as zice ca e o prejudecata alimentata de lipsa specialistilor de marketing , nu neaparat de business planuri cu cifre mici.
Presa (print, online, TV)
Neavand niciun interes direct ( decat, eventual, venituri din publicitatea atrasa), evident ca presa nu se oboseste prea tare sa educe piata. Exceptie fac cazurile clare de PR, in care un operator turistic vrea sa influenteze consumul si apeleaza la publicatiile print sau online. Dar se numeste ca face educare operatorul, nu publicatia. Daca vorbim de presa de turism specializata, ne ducem la vale rau de tot, iar daca nu credeti incercati sa cititi ce-au mai publicat revistele de turism in ultima vreme.
Facand o extensie catre presa TV, aici de-a lungul timpului au mai existat initiative de educare a pietei, predominant pe termen scurt si mai putin pe layer-ul superior. Imi vin in mine emisiuni precum “Bazar” de la TVR 1, “Realitatea All inclusive” de la Realitatea TV, mai sunt cateva emisiuni pe Travel Mix. Avand in vedere ca acest canal media are in continuare importanta lui in informarea si educarea populatiei, nu e deloc de neglijat.
Blogurile de turism individuale sau colective
E clar ca in ultimii ani blogurilor de travel le revine jobul serios de a informa, de a educa si de a influenta consumul si in travel. Avem exemple clare si de bloguri de travel mass market si de bloguri de nisa, pe cateva dintre ele le-am analizat cu putina vreme in urma.
Bloggerii de travel sunt un influentator extrem de puternic si asta nu are neaparat legatura cu faptul ca traim in era tehnologiei. Responsabilii as zice ca sunt:
– Viteza infernala in care traim – care ne face sa nu avem timp suficient sa ne informam, sa descoperim, sa testam si sa ne facem propriile alegeri, corelata cu
– Nevoia de a ne identifica (ca profil de consumator) cu o persoana pe care o investim cu credibilitate maxima si de ale carei alegeri/recomandari sa nu ne indoim, plus
– Nevoia de a avea o relatie personalizata cu influentatorul nostru, care este acolo pentru noi si are raspunsuri la intrebarile noastre
Eu una investesc aceasta categorie cu o mare responsabilitate in a educa poporul si pe segmentul de consum de travel, mai ales ca in Romania multe dintre blogurile de travel fac asta de placere, fara a face din monetizare un scop direct.
ONG-urile
Aceste entitati constituite in general pentru a transforma cauzele mici in cauze mari si pentru a ne reaminti principii precum consumul responsabil, respectul fata de natura si fata de ceilalti locuitori ai planetei sunt, din punctul meu de vedere, sinonime cu “a constientiza”, “a educa”. Inca destul de firav reprezentate pe piata noastra, aceste organizatii fac lobby puternic pe langa autoritatile de turism din alte state si influenteaza decizii guvernamentale. Organizatia mea preferata pe tema asta este Tourism Concern din UK , pe subiectul turismului all inclusive .
Fara a avea pretentia ca am epuizat categoriile de “educatori”, trag o linie imaginara si concluzionez: Mi-ar placea sa vad mai multa educatie turistica facuta de catre operatorii de turism sau cel putin sa fie mai vizibila cea déjà existenta. Sa educam piata de turism este in primul rand treaba noastra de agenti de turism, de specialisti de turism, de manageri de agentii, de proprietari de business-uri, de oameni de comunicare, de asociatii de turism.
Daca ne dorim turisti mai educati , sa ne punem pe treaba 🙂 !
Credit foto: unsplash.com
Cine ar trebui sa faca educatia? In primul rand: operatorii turistici, atunci cand vor afisa cu onestitate PE TOATE CAILE pretul real al vacantei in functie de valoarea ei (confirmata prin site-uri de “checking”).
Pana cand operatorii vor folosi idioata sintaxa “preturi de la…” nu vom avea profesionalism 100%. Si ma refer la multi tur-operatori si agentii din Romania.
Vorba cu “afara-i vopsit gardul…” si inauntru vopseaua nu corespunde
ne indeparteaza de turisti, unul cate unul… a se vedea falimentele din ultimii ani.
Ma bucur ca ai trecut si blogurile de turism in articol, insa esti constienta ca noi de multe ori incercam sa educam turistii sa devina independenti, da? Pentru ca majoritatea bloggerilor de la noi sunt calatori independenti. Acest lucru nu intra neaparat in conflict cu agentiile de turism, insa in momentul in care tie ca agentie de turism iti vine un client bine informat, trebuie sa fii cel putin la acelasi nivel cu el, pentru ca altfel il pierzi. Si degeaba educam noi piata, daca ofertele nisate lipsesc – dau doar un singur exemplu, pe domeniul pe care scriu eu, al calatoriilor cu trenul: cate agentii din Romania pot recomanda eu acum pentru cineva care vrea sa faca un traseu cu trenul prin Europa?
@ Iulian: Bloggerii isi au felia lor mare in educarea pietei, indiferent ca se adreseaza unui public care calatoreste prin agentii (cazul lui Razvan Pascu) sau turistilor care calatoresc pe cont propriu (cum e cazul tau). Fiecare actioneaza pe piata pe care si-o doreste. Dar, indiferent pe ce piata actioneaza, la un moment dat ei pot genera schimbari in oferta operatorilor de turism, prin constientizarea pe care o fac in randul turistilor pe un anumit produs sau pe o destinatie. Concret, daca piata celor care calatoresc cu trenul creste suficient incat cifrele sa fie atractive pentru un operator turistic, agentiile vor ataca si nisa asta. Pana atunci insa, tu ai munca de Sisif. E mult mai simpla meseria bloggerilor pozitionati pe segmentul turismului de masa :-), dar treaba asta cu constientizarea e mult mai incitanta. Avansul industriei se face cu pionieri…
Calin, asta zic si eu mai sus, ca operatorii de turism sunt o categorie importanta pe subiectul educarea pietei de turism ( si dpdv al consumtorului dar si dpdv al produselor). Afisarea tarifelor tine mai mult de partea de informare (corecta) a turistului, modelul “tarif de la…” fiind incetatenit pe toata piata turistica, nu numai la noi. Nu sunt neaparat partizana acestui model, insa turistul educat stie ca “tarif de la…” inseamna tariful cel mai mic pentru categoria respectiva de produs (tarif in extrasezon, cu servicii minime etc). Problema este ca turisti educati sunt cam putini, ca piata e tanara si mai avem multe de invatat si de facut…
Foarte bun articolul Andrada.
Online cred ca blogurile sunt principala metoda de informare si educare a turistilor. Dar momentan grosul pietei in Romania este offline, in agentiile de turism, unde agentii sunt pregatiti de cat sunt platiti, exceptie fac doar cazurile unde se dezvolta o pasiune pentru turism.
Dar cred ca totul se va rezolva de la sine odata cu cresterea pietei online, acolo unde blogurile fac o treaba excelenta.