Obiceiuri neobisnuite de Paste

kate-remmer-05_sUnshoaE-unsplash

In preajma Pastelui, patrunsi sau nu de fiorul religios, romanii sunt marcati de semnificatia spirituala a sarbatoririi Invierii sau, cel putin asteapta si respecta multe din traditiile si obiceiurile specifice de Paste. Adulti si copii deopotriva se bucura de ouale incondeiate, de pasca, cozonaci, drob de miel si iepurasi de ciocolata. Daca nu profita de minivacanta de Paste pentru o calatorie, multi romani aleg sa mearga noaptea de Paste la slujba de Inviere, sa ‘ia lumina’.

Originea sarbatorii si cuvantului PASTE
Cuvantul Pasti (acceptat si ca Paste) provine in limba romana din forma latina ‘Pastihae’ a cuvantul de origine evreiasca ‘Pesah’ (trecere), mostenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Pasti) sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, celebrare care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.

Termenul ebraic de Pasti a trecut deci in vocabularul crestin pentru ca patimile, moartea si Invierea Domnului au coincis cu Pastile evreilor din anul 33. Desi semnificatia lor este profund diferita, denumirea a fost preluata de la sarbatoarea iudaica pentru cea crestina probabil ca si o coincidenta cronologica.

O alta posibila interpretare a originii denumirii de PASTE ar fi legatura facuta cu termenul de pascha – passione, de la passione – suferinta.

In toata lumea, dincolo de sarbatoarea crestina si impreuna cu aceasta au loc tot felul de activitati, celebrari si petreceri. Pornind de la originea pagana a Pastelui, aceea de sarbatorire a sosirii primaverii, simbol al fertilitatii si al cresterii recoltelor, Pastele devine si in timpurile noastre o perioada in care oamenii se bucura de viata si isi lasa sentimentele sa se manifeste. Poate si de aceea Vacantele de Primavara, celebrele Spring Breaks, coincid adesea cu perioada Pastelui.

In vreme ce crestinismul s-a raspandit in intreaga lume, fiecare regiune a adoptat si adaptat propriul sau mod de a sarbatori Pastele, bazat pe propria lor cultura si pe propriile traditii. Iata 7 din cele mai neobsnuite traditii de Paste:

1. In Novegia traditia impune sa rezolvi si deslusesti mistere si crime in perioada Pastelui. Televiziunile si revistele cauta sa invaluiasca totul intr-o aura de mistere si crime misterioase. Aceste “Easter-Thrillers” sau ‘Påskekrimmen’ sunt o traditie specifica de Paste

2. In Cehia, Slovacia si unele zone din Ungaria se sarbatoreste Lunea Pastelui ‘biciuind’ sau fiind ‘biciuit’. Legenda spune ca femeile ar trebui sa fie lovite cu un ‘bici’ special facut din 4, 6 sau 8 ramuri de salcie, pentru a fi sanatoase si fertile in tot timpul anului. ‘Biciuirile’ nu sunt facute pentru a crea suferinta ci pentru a-i ajuta pe barbati sa isi arate afectiunea si atractia fata de aleasa inimii lor. Pentru a le arata ca nu s-au suparat si ca le multumesc, femeile daruiesc barbatilor un ou incondeiat.

3. In Polonia de Paste se intampla o adevarata ‘bataie cu apa’. Aici barbatii isi stropesc femeile dragi din viata lor cu o galeata de apa rece. Femeile se razbuna dupa-masa, in aceasi zi, cand isi arata la randul lor afectiunea fata de barbatul ales… tot cu o alta galeata de apa.

4. In Ungaria, lunea Pastelui este momentul potrivit sa se trezeasca si sa miroasa trandafirii… Sau mai bine zis parfumul cu aroma de trandafiri, fiindca barbatii stropesc femeile si in special pe aleasa inimii lor, cu parfum. De cele mai multe ori primesc in schimb de la acestea un ou de paste. Obiceiul se pastreaza si in zonele locuite de etnici maghiari din Ardeal.

5. In Italia, vizitati Florenta pentru a avea parte de un Paste zgomotos. O caruta trasa de un bivol conduce procesiunea pascala pana in centrul orasului unde se aduna oamenii in fata catedralei si acolo incepe distractia. Artificiile care sunt ascunse in caruta sunt acum folosite pentru o explozie unica si plina de zgomot si spectacol. In alte zone din Italia, se sarbatoreste La Pasquette, adica Pastele Mic, o zi in care se merge la picnicuri si se servesc oua de paste si legume.

6. In Rusia si Slovenia Pastele este o sarbatoare a mancarurilor speciale si delicioase. Aici localnicii se infrupta din placinte cu branza uriase in forma de piramida, pe care este inscriptionat XB, adica “Cristos a Inviat”.

7. In Marea Britanie, in Lancashire, Cheshire, Straffordshire si Wawickshire, Lunea Pastelui este ziua in care barbatii isi iau in brate alesele si le plimba o anumita distanta. Martea, femeile ar trebui sa faca acelasi lucru cu barbatii. Totul ca si reprezentare a invierii lui Cristos sau a cresterii recoltelor. Tot in Marea Britanie, insa in Hungerford are loc de Paste festivalulul numit Hocktide: doi barbati sunt alesi sa mearga prin oras si sa imparta femeilor portocale in schimbul saruturilor. Selectia celor doi barbati este probabil foarte dificila…

Iar si cateva traditii romanesti de Paste:
Vopsitul si incondeierea oualelor se face traditional in Joia Mare! Se spune ca ouale inrosite sau pictate in Joia mare nu se strica tot anul. In unele zone se spune ca daca ingropi oua rosii la marginile pamantului care iti apartine poti sa fi sigur ca nu vei fi lovit de piatra anul urmator.

In Joia Patimilor crestinii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Tot superstitiile populare romanesti spun ca mortii trec pe la casele lor si de aceea acum se fac o serie de pomeniri si ritualuri de pomenire. In unele zone se aprind focuri sau macar lumanari pentru ca acestia sa aiba lumina si caldura.

In Oltenia se aduna de Miercurea o legatura de boji (planta asemanatore socului, cu tulpina gala pe dinauntru). Joia de dimineata foarte devreme, se aprinde foc in curte cu bojii, iar in jarul de la ei se pune tamaie si se merge la cimitir.

Potrivit traditiei, ouale de Paste trebuie adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare. Ouale se vopsesc in rosufiindca sub crucea pe care era rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua, iar acestea s-au inrosit de la sangele care cadea din ranile Mantuitorului. Biserica a acceptat si alte culori, mai ales din considerente estetice. Asa ca, pe langa oua rosii, romanii si nu numai ei le vopsesc si in alte culori sau in modele specifice mai mult sau mai putin complicate.

Surprinzator insa drobul, specialitate culinara care se identifica cu Pastele, s-a impus in meniul traditional in mediul urban si a fost preluat mai tarziu in cel rural. Mielul era consumat de Paste ca simbol al sacrificiului si in sarbatoarea evreiasca si este preparat traditional si in cea crestina, atat la romani cat si la greci si alte popoare.

Daca ati trait si vazut traditii si obiceiuri speciale de Paste in calatoriile voastre, ne-am bucura sa le impartasiti cu noi si cu cititorii nostri folosind comentariile, mailul sau alte metode de comunicare.

La final, va doresc un Paste asa cum aveti nevoie, asa cum va doriti si, nu in cele din urma, asa cum…meritati!

Credit foto: unsplash.com

Cristian Francu

autor Cristian Francu

Cristian C. FRANCU - Fondator al Agentiei de Turism si Evenimente Klever Travel >> Professional Problem Solver, Travel & Events Consultant, Trainer, Project Manager, Mediator, Alchimist al Timpului tau Liber, Arhitect de Poduri intre Suflete & intre Destinatii de Vis
Tags: Cristian Francuobiceiuri de Pasteobiceiuri si traditiiPastePastisarbatori pascaleturism market

4 Comentarii

  1. Interesanta traditia din Polonia, mai ales ca e apa rece si vreme nu e tocmai buna pentru astfel de batai, iar Norvegia transforma totul intr-un film. Frumos! Fiecare tara cu obiceiul ei.

  2. Buna,

    Eu sunt din Maramures,Borsa mai exact, iar la mine in Maramures sunt cateva obiceiuri de Pasti, care, nu cred ca se intalnesc si in alte parti ale Romaniei.
    De exemplu, orice persoana trebuie sa isi cumpere o haina noua. Orice,un fular, o caciula, o bluza, orice. Un alt obicei este ”hututa”, un leagan foarte mare de aproximativ 9-10 m. De obicei, acolo se intalnesc tinerii si stau la povesti, se dau pe leagan, etc.
    ‘Umblatul in tez’ pe la casele oamenilor. Ne adunam cate o gasca de copii si mergeam pe la vecini dupa oua. De obicei primeam dulciuri;d
    ”Trasul cu teava”, un alt obicei despre care se spune ca alunga spiritele rele. Ne adunam mai multi tineri, faceam rost de carbit, il punem in teava peste care turnam apa. Apoi, il lasam cateva minute si ii dadeam foc. Se auzea bubuitura in tot satul. E pacat ca se pierd traditiile astea…

  3. Pingback: Cristian Francu |

Leave a Reply