Perceptia pe care am avut-o mereu despre ghidul si stele Michelin a fost aceea de lux si calitate superioara.
Toata lumea se inclina cu respect in fata locatiilor cotate cu stele Michelin indiferent daca este vorba de o stea sau mai multe. Ca tot omul curios am incercat o mica documentare asa ca Wikipedia, enciclopedia noastra online, m-a ajutat si de aceasta data.
Iata istoria pe scurt a Ghidului Michelin oferita de Wikipedia:
Ghidul Michelin (franceză: Guide Michelin) este un almanah publicat anual de către compania producătoare de anvelope Michelin în mai multe țări. Termenul se referă la Ghidul Roșu Michelin cel mai vechi și mai bine cunoscut ghid al hotelurilor și restaurantelor din Europa, fiind și cel care acordă celebrele „stele Michelin”. Michelin publică, de asemenea, Ghidul Verde pentru drumeții și turism, precum și mai multe publicații noi, cum ar fi Guide Voyageur Pratique (pentru călătorii indiduale), Guide Gourmand (cu cele mai bune locații culinare), Guide Escapade (pentru ieșiri scurte) și Guide Coup de Coeur (hoteluri de calitate). André Michelin a publicat prima ediție a ghidului în 1900 pentru a ajuta șoferii să-și întrețină mașinile, să găsească cazare decentă și sa manance bine în timpul călătoriilor prin Franța. Acesta a inclus adresele stațiilor de alimentare, mecanici și dealerii de anvelope, împreună cu prețurile locale pentru combustibil, anvelope și reparații auto. Ghidul a fost distribuit gratuit de la 1900 pâna in 1920, cu toate acestea, într-un final, frații Michelin au început tarifeze ghidul. Ghidul a început să indice restaurante remarcabile prin marcarea lor în 1926, iar din 1930 întocmește liste cu o stea, două și trei stele pentru cele mai apreciate restaurante. Treptat, ghiduri suplimentare au fost introduse pentru alte țări europene. Până în 2010, opt Ghiduri Roșii au fost publicate pentru țări ca Franța, Germania, Olanda, Belgia cu Luxemburg, Italia, Spania și Portugalia, Elveția și Marea Britanie cu Irlanda.
Astazi, pretul unui meniu si intreaga reputatie a unui restaurant se construieste in baza acestor stele Michelin care automat sunt aducatoare de clienti si mai ales venituri.
Ierarhizarea este extrem de simpla:
- 1 stea = interesant
- 2 stele = merita sa vizitati
- 3 stele = merita sa porniti intr-o calatorie special pentru a vizita acest local
Garantia stelelor Michelin rezulta din evaluarea constanta care se face pe fiecare locatie si are loc odata la 18 luni. Inevitabil, Ghidul a fost, este si cred ca va fi in continuare contestat mai ales din cauza subiectivismului rezultat din faptul ca bucataria franceza reprezinta principalul standard de calitate de la care se pornea evaluarea, dar si pentru ca Franta are cele mai multe restaurante cu 3 stele Michelin in Europa , adica 64. Din pacate Romania nu are nici un restaurant cotat cu stele Michelin, insa Sibiu este primul oras din Romania care a primit 3 stele Michelin si asta inca din 2011:).
Acum, indiferent de cat de contestat sau apreciat este acest Ghid, trebuie sa tinem cont de capitalul de imagine castigat de producatorul de anvelope Michelin prin acest ghid si sa nu uitam de cat timp a avut nevoie acest Ghid pentru a fi atat de respectat de catre consumatori si atat de ravnit de comercianti. Anul acesta se implinesc doar 86 de ani:)
Credit foto: arhiva Michelin
